ID intern unic: 373772
Версия на русском
Republica Moldova
din 20.12.2017
în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013 (se anexează).
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor Octavian Armaşu
Nr. 1149. Chişinău, 20 decembrie 2017.
prin Hotărîrea Guvernului nr.1149
din 20 decembrie 2017
ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului
finanțelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
nr.573 din 6 august 2013
1) în tot textul Strategiei:
a) cuvîntul „remitențe” se substituie cu cuvîntul „remiteri”;
b) cuvintele „deficit fiscal”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „deficit bugetar”, la cazul gramatical corespunzător;
c) cuvintele „Ministerul Economiei” se substituie cu cuvintele „Ministerul Economiei și Infrastructurii”;
d) cuvintele „bugetele unităților administrativ-teritoriale”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „bugetele locale”, la cazul gramatical corespunzător;
2) capitolul I:
a) alineatul doi va avea următorul cuprins:
„Adoptarea şi punerea în aplicare a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 marchează o etapă importantă în promovarea, modernizarea şi consolidarea sistemului naţional de management al finanţelor publice. Obiectivele de bază şi un sumar al schimbărilor principale prevăzute de lege sînt incluse în capitolul III al prezentei Strategii.”;
b) alineatul al nouălea se completează la final cu textul „și 2015”;
c) alineatul zece se exclude;
3) capitolul II:
a) subcapitolul 2.1.:
la alineatul întîi, după textul „a trei ani prealabili Strategiei” se completează cu textul „și a patru ani de implementare a Strategiei, precum”;
alineatul patru va avea următorul cuprins:
„Recenţii indicatori macroeconomici denotă că activitatea economică înregistrează o scădere în anul 2012. PIB-ul real a înregistrat o scădere de 0,7 % comparativ cu anul 2011.”;
după alineatul patru se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Analiza perioadei de implementare a Strategiei relevă că, după recesiunea din anul 2012, economia Republicii Moldova a revenit pe un trend ascendent, înregistrînd creştere economică în anii 2013 (9,4%) şi 2014 (4,8%), declin în 2015 (-0,4%) și o rată de creştere economică în anul 2016 (4,3%). Declinul economic din anul 2015 a fost determinat de reducerea valorii adăugate în sectorul agricol ca urmare a secetei, de deteriorarea climatului economic regional, dar şi de scăderea cererii interne din partea populaţiei şi în ceea ce priveşte contractarea investiţiilor, provocată de incertitudinea economică şi politica internă. Creşterea economică a fost generată de creşterea contribuției sectorului agricol și a remiterilor în anul 2013, a fondului de salarizare, dar și de ţinerea inflaţiei sub control și de politica bugetar-fiscală prudentă. În vederea asigurării stabilităţii macroeconomice, bugetare şi financiare, a fost semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)un nou Memorandum de politici economice şi financiare la finele anului 2016.”;
după alineatul opt se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Rata inflaţiei s-a plasat în interiorul intervalului de variaţie de +/- 1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0% în perioada 2013-2014. În anul 2015, rata medie anuală a inflaţiei a avut o traiectorie ascendentă pronunţată, constituind 9,7% (comparativ cu 5,1% în anul 2014 şi 4,6% în anul 2013), sub presiunea deprecierii monedei naţionale, majorării tarifului la energia electrică și la gazul din reţea, a embargoului impus la exportul produselor autohtone şi a scăderii transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice. Pentru a preveni creşterea bruscă a inflaţiei, Banca Naţională a Moldovei, în anul 2015, a înăsprit substanţial politica monetară: a fost majorată rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară de la nivelul de 6,5% pînă la 19,5% anual şi a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă de la 14,0% pînă la 35,0% din baza de calcul, precum şi rata de dobîndă la creditele şi depozitele overnight pînă la nivelul de 22,5% anual şi, respectiv, 16,5% anual.”;
după alineatul zece se introduce un alineat cu următorul cuprins:
„Pentru ameliorarea situaţiei din sectorul financiar, în anul 2015, Banca Naţională a Moldovei a retras licenţele de desfăşurare a activităţilor financiare de la trei bănci comerciale, iar alte trei bănci comerciale au fost puse sub supraveghere specială. Aceste măsuri au contribuit la stabilizarea situației. În anul 2017, două dintre cele trei bănci supuse supravegherii speciale se află sub supraveghere intensivă, ca urmare a constatării unor indici ce țin de structura netransparentă a acționarilor, angajării băncilor în operațiuni de creditare cu risc sporit. Regimul de intervenție timpurie a fost aplicat la sfîrșitul anului 2016 pentru a treia bancă, din cauza acţiunilor concertate a unui grup de persoane care a achiziționat și deține o cotă substanțială în capitalul social al băncii, fără permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei.”;
după alineatul doisprezece se introduc două alineate cu următorul cuprins:
„În perioada 2013-2016 deficitul bugetar a fost ţinut în limitele admisibile (-1,8% în 2013, -1,7% în 2014, -2,3% în 2015 şi -1,8% în 2016), cu toate că s-a redus volumul debursărilor de granturi externe pentru suport bugetar în anii 2015-2016, în mare parte graţie prioritizării cheltuielilor.
În anii 2013-2016, au fost implementate mai multe măsuri de politică fiscal-bugetară. Pe partea de venituri, au fost majorate tranşele de venit impozabil pentru persoane fizice, precum şi scutirile anuale personale şi pentru persoanele întreţinute; au fost majorate ratele accizelor la diferite produse şi s-a introdus impozitul pe avere. Au fost puse în aplicare mai multe măsuri de consolidare a administraţiei vamale, inclusiv prin introducerea în Codul Vamal a conceptului de gestionare a riscurilor şi a modificărilor menite să alinieze cadrul naţional la cerinţele Tarifului Vamal Integrat al Comunităţilor Europene (TARIC). Totuşi, declinul economic din anul 2015 şi cererea internă slabă în anul 2016 au dus la colectări sub nivelul planificat de venituri, în special din TVA. Astfel, ponderea veniturilor bugetului public naţional în PIB în anii 2013 și 2014 a atins 36,7% și 37,9%, iar în anii 2015 și 2016 s-a redus pînă la 35,8% și, respectiv, 34,1%.”;
alineatul treisprezece va avea următorul cuprins:
„Stocul datoriei sectorului public şi a garanțiilor de stat, ca pondere în PIB, a constituit 33,2 % la sfîrșitul anului 2012 faţă de 32,0 % la sfîrşitul anului 2010.”;
după alineatul treisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„În perioada 2013-2016, datoria sectorului public și garanțiile de stat, în total, au înregistrat o evoluție ascendentă: 31,8% în 2013, 38,2% în 2014, 46,5% în 2015 și 44,0% în 2016. Majorarea a fost condiționată de acordarea garanțiilor de stat celor trei bănci aflate în proces de lichidare.”;
în alineatul paisprezece, cifra „7,7” se substituie cu cifra „8,3”, cifra „11,3” se substituie cu cifra „12,1”, iar cifra „7” se substituie cu cifra „8,7”;
după alineatul paisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Pe parcursul anilor 2013-2016, deficitul contului curent raportat la PIB a înregistrat o reducere continuă, constituind: - 6,5% în 2013, -7,1% în 2014, - 6,4% în 2015 şi 4,1% în 2016. Aplicarea, începînd cu 1 septembrie 2014, a Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, însă insuficient pentru a compensa integral diminuarea exporturilor spre CSI. În acelaşi timp, remiterile personale primite de rezidenţii Republicii Moldova s-au diminuat de la 24,0% în 2014 pînă la 21,7% în 2015 și 19,9% în 2016 în raport cu PIB-ul, în special în urma scăderii intrărilor din Federaţia Rusă.”;
în alineatul cincisprezece, cuvintele „ultimii trei ani” se substituie cu textul „anii 2010-2012”, iar cifra „4,9” se substituie cu cifra „5,3”;
după alineatul cincisprezece se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Ca urmare a situaţiei create la sfîrşitul anului 2014 în sistemul bancar, în anul 2015 valuta națională s-a depreciat cu circa 25%, volumul rezervelor internaţionale a scăzut cu 18,5%. În 2016, valuta națională s-a depreciat față de dolarul SUA și moneda unică europeană cu 5,9% și cu 5,5%, respectiv, volumul rezervelor valutare a crescut cu peste un sfert, faţă de anul 2015.”;
în alineatul șaisprezece, cuvintele „Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei” se substituie cu cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”;
b) subcapitolul 2.2.:
în alineatul trei, cuvintele „șapte sectoare” se substituie cu cuvintele „opt sectoare”, iar după textul „reforma sectorului energetic,” se introduce textul „agricultura și dezvoltarea rurală,”;
alineatul șase va avea următorul cuprins:
„Implementarea politicii bugetar-fiscale este realizată într-un cadru macroeconomic care prevede creşterea PIB-ului real de 5 % anual. Cadrul bugetar pe termen mediu va promova în continuare menţinerea stabilităţii bugetar-fiscale, cu deficitul bugetar total, excluzînd granturile, ce nu trebuie să depăşească 2,5% din PIB, conform indicatorului stabilit prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Programul pe termen mediu prevede menţinerea veniturilor bugetului public naţional în limitele 34,9%-33,9% din PIB. Direcțiile strategice bugetar-fiscale în anii 2018-2020 se vor axa pe majorarea veniturilor prin consolidarea administrării fiscale, reducînd treptat gradul de dependenţă de granturile externe. Totodată, se vor aloca resurse necesare pentru cheltuielile sociale și cheltuielile publice ce stimulează creșterea economică. Pe termen mediu, cota din PIB destinată cheltuielilor bugetului public naţional se prevede să scadă de la aproximativ 40,3 % în anul 2012, la 37,3%-36,4% în perioada 2018-2020.”;
în alineatul șapte, prima propoziție se completează la final cu textul „ , complementat de menţinerea flexibilităţii ratei de schimb”;
în alineatul unsprezece, textul „semnarea Acordului Profund și Cuprinzător de Liber Schimb cu UE” se substituie cu textul „implementarea Acordului privind Instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană”;
4) capitolul III:
a) alineatul întîi:
prima propoziție se completează la final cu textul „şi 2015, precum și concluziile evaluării managementului finanțelor publice 2015 (SIGMA)”;
în propoziția a treia, textul „anului 2011” se substituie cu textul „anului 2015”;
ultima propoziție va avea următorul cuprins:
„Evaluările au cuprins sistemele şi practicile din anii fiscali 2008-2010 şi 2012-2014.”;
b) după alineatul cinci se introduc două alineate cu următorul cuprins:
„Evaluările externe recente, atît evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare 2012-2014 (PEFA-2015), cît și evaluarea managementului finanțelor publice 2015 (SIGMA), au calificat dezvoltarea managementului finanțelor publice din Republica Moldova ca stabilă și avansată. Indicatorii de credibilitate a bugetului (PI-1 – PI-3) au înregistrat valori majorate, indicatorii ciclului bugetar (PI-13 – PI-28) au înregistrat valori stabile. Pregătirea cadrului bugetar pe termen mediu și a bugetului anual se bazează pe bunele practici bugetare, pe reguli și proceduri bine elaborate, bugetul este realist și previzibil, fondurile publice se alocă conform priorităților de politici pe termen mediu, managementul activ al datoriei sectorului public se realizează într-un cadru legislativ și de raportare regulată, există un cadru eficient pentru sistemul de management financiar și control, precum și pentru activitatea de audit intern, cadrul legal al sistemului de achiziții publice a fost recent adus mai aproape de UE.
În același timp, evaluările externe, precum și monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei de către Ministerul Finanțelor au identificat unele probleme și provocări referitoare la sistemul managementului finanțelor publice care îngreunează implementarea activităților și atingerea obiectivelor Strategiei:
a) calitatea insuficientă a previziunilor macroeconomice elaborate de instituțiile responsabile și lipsa instrumentelor moderne de estimare a diferitor tipuri de venituri;
b) fiecare entitate bugetară respectă Cadrul bugetar pe termen mediu în planificarea bugetului său anual, însă nerespectarea calendarului și a modului de aprobare a Cadrului bugetar pe termen mediu reduce responsabilitatea utilizatorilor de buget;
c) legătura dintre elementele de bază (obiective, indicatori de performanţă) din documentele de politici cu cele din Cadrul bugetar pe termen mediu şi bugetele anuale rămîne a fi în continuare o provocare;
d) există necesitatea de realizare, în termenele stabilite, a Planului de acțiuni pentru implementarea Concepției privind Dezvoltarea Standardelor Naționale de Contabilitate în sectorul public pe baza Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public;
e) implementarea managementului financiar și controlului la nivel organizațional este neuniformă și rămîne în urma cadrului general operațional, care este în conformitate cu standardele internaționale, însă lipsesc prevederile referitor la auditul intern adecvat la nivelul instituțiilor publice mici, manualul de management financiar și control, deși propune, nu solicită existența coordonatorilor, grupurilor de lucru și a planurilor de acțiuni separate pentru acest domeniu;
f) Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice include prevederi ce asigură armonizarea legislației autohtone cu normele comunitare, însă nu există instrumente pentru a sprijini aplicarea pe scară largă a tehnicilor și metodelor moderne de achiziții publice;
g) există necesitatea de a asigura interoperabilitatea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice cu alte sisteme informaționale, de a asimila serviciile electronice și platformele digitale ale Guvernului (M-Connect, M-Pay, M-Cloud).”;
c) alineatul șase va avea următorul cuprins:
„Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 contribuie la îmbunătăţirea sistemului actual de management al finanţelor publice, în corespundere cu standardele şi bunele practici internaţionale. Legea determină cadrul juridic general în domeniul finanţelor publice, în special:
– stabileşte principiile şi regulile bugetar-fiscale;
– determină componentele bugetului public naţional şi reglementează relaţiile interbugetare;
– reglementează calendarul bugetar şi procedurile generale privind procesul bugetar;
– delimitează competenţele şi responsabilităţile în domeniul finanţelor publice.”;
d) la alineatul şapte, după cifra „2011” se introduce textul „și 2015”;
5) capitolul IV subcapitolul 4.2.:
a) alineatul șase va avea următorul cuprins:
„Obiectivul specific al prezentei componente este de a elabora bugetul public național în conformitate cu cadrul legal național, a asigura alocarea resurselor financiare publice în strînsă corelare cu priorităţile de politici, limitele de cheltuieli stabilite în Cadrul bugetar pe termen mediu, precum şi de a spori eficacitatea şi transparenţa procesului de pregătire a bugetului prin implementarea bugetării bazate pe performanţă.”;
b) alineatul zece se completează la final cu textul „ , precum și implementarea acestui sistem de către autoritățile publice”;
c) la alineatul cincisprezece, în ambele cazuri, textul „informaţional de management financiar” se substituie cu textul „Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice”;
6) capitolul V:
a) subcapitolul 5.1.:
în prima propoziție, cuvintele „gestionarea datoriei publice” se substituie cu textul „monitorizarea datoriei sectorului public și a garanțiilor de stat”;
în ultima propoziție, cuvîntul „publice” se substituie cu textul „de stat și a garanțiilor de stat”;
în secțiunea 5.1.1., litera b) va avea următorul cuprins:
„b) Monitorizarea datoriei sectorului public și a garanțiilor de stat
Datoria de stat internă şi externă este controlată de autoritatea centrală.
Există un sistem adecvat de management al datoriei pentru evidenţă şi raportare.
Corelarea gestionarii datoriei cu prognozarea mijloacelor băneşti.
Finanţarea deficitului bugetar la un cost şi risc minim pe termen mediu și lung.
Raportarea Guvernului şi Parlamentului privind datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.”
tabelul din secțiunea 5.1.2 va avea următorul cuprins:
Prognozarea macroeconomică şi planificarea veniturilor Bugetul anual și Cadrul bugetar pe termen mediu (3 ani) se elaborează pe baza cadrului macroeconomic Există un cadru bugetar pe termen mediu (3 ani), care serveşte drept bază pentru planificarea bugetară anuală Există un modul informaţional de prognozare macroeconomică (Ministerul Economiei și Infrastructurii) Ministerul Finanţelor, în cadrul Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice, are posibilitatea elaborării mai multor scenarii de prognoză a resurselor Resursele externe sînt parte a cadrului general de resurse bugetare Ministerul Finanțelor elaborează și aprobă noi metodologii și instrumente de estimare a veniturilor Calitatea prognozelor macroeconomice continuă să constituie un risc iminent pentru prognozele bugetare Există necesitatea de a îmbunătăți calitatea prognozelor macroeconomice, inclusiv prin consultarea mai largă a instituțiilor specializate în elaborarea prognozelor Există necesitatea de a ajusta modelele şi procedurile analitice şi de a evalua impactul politicii fiscale asupra planificării veniturilor Ca urmare a prognozelor macroeconomice ireale, estimările de venituri se dovedesc a fi subestimate sau supraestimate, ceea ce subminează implementarea programelor multianuale de cheltuieli Imprevizibilitatea atragerii surselor externe afectează calitatea prognozelor bugetare Există necesitatea de a consolida capacitățile personalului din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii și al Ministerului Finanțelor care este implicat în elaborarea prognozelor macroeconomice și macrofiscale, precum și a veniturilor, din cauza fluctuației înalte și a incapacității de recrutare a personalului cu competențe de bază Crearea unui cadru instituţional şi metodologic consolidat de prognozare macroeconomică Dezvoltarea mecanismelor de consultare şi comparare cu prognoze macroeconomice elaborate de instituţii non-guvernamentale Perfecţionarea continuă a metodologiei de estimare a veniturilor prin preluarea practicilor şi instrumentelor informaţionale moderne Dezvoltarea unor instrumente (modele micro) moderne pentru evaluarea impactului măsurilor de politică fiscală asupra planificării veniturilor Îmbunătăţirea mecanismelor şi procedurilor de comunicare cu donatorii în scopul planificării conforme a intrărilor de surse externe Identificarea necesarului de personal pentru analiza și prognoza macrofiscală pe baza evaluării constrîngerilor de capacități și a decalajului de competențe Introducerea mecanismului expertizei independente a prognozelor Utilizarea unor instrumente moderne de prognoză a veniturilor bugetare Consolidarea capacităților de analiză și prognozare macroeconomică (în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii) și macrofiscală, și de prognozare a veniturilor (în cadrul Ministerului Finanțelor) Monitorizarea datoriei sectorului public și a garanțiilor de stat Ministerul Finanţelor este unica autoritate centrală care monitorizează datoria sectorului public, garanţiile de stat și recreditarea de stat Autorităţile administraţiei publice locale, entităţile economice de stat şi cele care deţin cota mai mare de 50% din capitalul statutar raportează trimestrial privind datoriile la împrumuturi Aplicarea versiunii actualizate a Sistemului Informațional DMFAS 6.0 Sistemul de analiză financiară a managementului datoriei permite monitorizarea, înregistrarea, decontarea şi clearing-ul datoriei sectorului public şi a datoriei de stat externe la un nivel adecvat Un control strict asupra atragerii finanțelor externe și interne ale unităților administrativ-teritoriale a fost introdus din 04.01.2015 prin modificarea Legii cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat Cadrul regulator insuficient Autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de capacităţi suficiente de atragere a surselor externe şi de monitorizare a datoriei externe Există probleme procedurale de raportare a datoriei entităţilor economice cu cota majoritară a statului Există necesitatea de perfecționare continuă a sistemului de management al datoriei și de analiză financiară În plus față de stocul mai mare al datoriei sectorului public, criza sistemului bancar a evidențiat riscurile în gestionarea portofoliului datoriei Există necesitatea de a diversifica sursele de finanțare, așa cum accesul la împrumuturile concesionale s-a poziționat de la costuri mici la costuri mai puțin mici Ajustarea cadrului legal şi metodologic privind datoria de stat şi datoria sectorului public Fortificarea capacităţilor Ministerului Finanţelor şi a autorităţilor administraţiei publice locale de management al datoriei Dezvoltarea pieței autohtone a valorilor mobiliare de stat în scopul implementării acțiunilor stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu ” Adoptarea Planului de gestionare a riscului operațional (aferent Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” Asigurarea unui management al datoriei sectorului public conform bunelor practici Menținerea sustenabilității fiscale și a datoriei sectorului public Dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat prin extinderea în continuare a maturității acestora și diversificarea bazei de investitori Instituţiile responsabile de componenta 1: b) subcapitolul 5.2.: în secțiunea 5.2.1la litera b), alineatul cinci va avea următorul cuprins: „Guvernul are un rol de supraveghere asupra tuturor entităţilor din sectorul public, inclusiv asupra autorităţilor/ instituțiilor publice la autogestiune, întreprinderilor de stat / municipale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public şi operațiunilor cvasifiscale.”; Disciplina bugetar-fiscală este satisfăcătoare Deficitul bugetar şi datoria de stat sînt administrate prudent şi, pe termen scurt, nu reprezintă un risc pentru stabilitatea bugetară Bugetul anual a devenit mai sigur, stabil şi previzibil Mecanismele de monitorizare şi control asupra indicatorilor bugetari generali trebuie dezvoltate şi ajustate la practicile internaţionale Capacităţile de analiză şi planificare strategică, precum şi analiza riscurilor bugetar-fiscale trebuie îmbunătăţite Fortificarea capacităţilor de analiză a riscurilor bugetar-fiscale, precum şi de monitoring financiar al autorităţilor/instituţiilor publice la autogestiune şi al întreprinderilor de stat / municipale și al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public Perfecționarea mecanismului de monitoring financiar al întreprinderilor de stat / municipale și al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public Introducerea auditului obligatoriu al situațiilor financiare pentru întreprinderile de stat Implementarea deplină a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014: restricţionarea modificărilor bugetare pe parcursul anului; aplicarea regulilor bugetar-fiscale stabilite de legislaţie; eliminarea practicii de adoptare a strategiilor şi programelor sectoriale fără acoperire financiară Consolidarea regulilor bugetar-fiscale prin corelarea explicită a indicatorului deficitului bugetar cu sustenabilitatea datoriei Documentaţia bugetară este cuprinzătoare şi include informaţii privind evoluţia bugetului public naţional în dinamică, precum şi reflectă performanţa financiară şi nefinanciară a programelor Accesul public suficient la informaţia bugetar-fiscală de bază Bugetul pentru cetățeni este elaborat și publicat anual Republica Moldova a participat la Evaluarea transparenței bugetare în calitate de membru oficial pentru prima dată în anul 2017 Calitatea discuţiilor asupra bugetului ar putea fi îmbunătăţită, accentul fiind pus pe performanţa programelor Clasificaţia nu este în deplină conformitate cu standardele internaţionale Există anumite inconsistenţe între modul de prezentare a cheltuielilor în Cadrul bugetar pe termen mediu (pe sectoare şi pe autorităţi publice locale) şi bugetul anual (pe autorităţi publice centrale şi pe programe) Structura şi volumul informaţiei plasate pe paginile web necesită diversificare şi revizuire Mecanismele existente de consultări cu societatea civilă trebuie îmbunătăţite Stabilirea în legislaţie a cerinţelor minime de informaţie cuprinsă în documentaţia bugetară Perfecționarea continuă a clasificaţiei bugetare în corespundere cu standardele internaţionale Dezvoltarea continuă a Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice pentru a asigura funcționalitatea procesului bugetar Asigurarea consistenţei în prezentarea cheltuielilor în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în bugetul anual Dezvoltarea şi actualizarea periodică a paginii web a Ministerului Finanțelor cu informaţii de calitate şi oportune privind elaborarea şi executarea bugetului Publicarea pe paginile web de către autorităţile publice centrale a strategiilor/programelor sectoriale pe termen mediu, a bugetelor anuale, precum şi a rapoartelor pe domeniile de competenţă Dezvoltarea mecanismelor de consultări a prognozelor bugetare şi a priorităţilor de politici pe termen mediu cu societatea civilă, prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web: www.particip.gov.md Asigurarea transparentei informației pe pagina web a Ministerului Finanțelor despre progresul în implementarea proiectelor de investiții publice Atingerea unui nivel performant de prezentare a bugetului şi raportare a informaţiei bugetare Sensibilizarea publicului larg cu informaţii clare, necomplicate şi sistematice cu privire la buget, utilizînd paginile web şi portalul e-Guvernare, precum şi bugetul cetăţeanului şi publicațiile de specialitate Participarea la Evaluarea transparenţei bugetare și îmbunătățirea continuă a Indicelui transparenţei bugetare Există calendar de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu şi a bugetului anual Calendarul, rolurile şi responsabilităţile în procesul bugetar sînt reglementate de legislaţie Elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu este o fază a ciclului anual de planificare bugetară şi serveşte în calitate de instrument menit să asigure corelarea între priorităţile de politici şi buget Informaţia despre performanţă se include în documentaţia bugetară pentru mai mult de 70% din totalul cheltuielilor bugetului de stat în anul 2013 și 100% în anul 2016, şi constituie subiectul discuţiilor asupra bugetului În ultimii anii termenele din calendarul bugetar nu întotdeauna au fost respectate Analiza strategică în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu trebuie extinsă asupra tuturor sectoarelor Consistenţa între cadrul de politici, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu şi bugetele anuale trebuie îmbunătăţită Există riscuri sistemice şi de capacitate în implementarea bugetării bazate pe performanţă și de utilizare a informației despre performanță în discuțiile asupra bugetului Există necesitatea de a perfecționa procesul Cadrului bugetar pe termen mediu Există necesitatea de a dezvolta procedurile de monitorizare și evaluare a programelor bugetare Lărgirea ariei de acoperire a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru o cuprindere totală cu strategii de cheltuieli Dezvoltarea continuă a capacităților personalului ce activează în domeniul managementului finanțelor publice prin participarea la instruiri și colaborarea cu experții care oferă asistență tehnică în domeniu Dezvoltarea continuă a capacităţii instituţionale necesare pentru implementarea bugetării pe programe și performanţă Dezvoltarea instrumentelor și procedurilor aferente procesului cadrului bugetar pe termen mediu Dezvoltarea cadrului metodologic de monitorizare și evaluare a programelor bugetare Respectarea calendarului bugetar de către toate autorităţile implicate în procesul bugetar Cadrul legislativ actual reglementează partajarea între nivelele administraţiei publice a impozitelor şi taxelor de stat Există un sistem de transferuri şi impozite partajate, statuat pe baze obiective și previzibile, cu separarea bugetelor locale de nivelul întîi și nivelul al doilea Dependența bugetară a fiecărui nivel al administrației publice față de cel imediat superior este eliminată Lipsa performanței din domeniul managementului financiar al unităților administrativ-teritoriale, cauzate de insuficiența de personal, fluctuația înaltă a personalului, incapacitatea de recrutare a personalului cu competențe de bază în absența motivației financiare Consolidarea bazei de venituri locale proprii ale autorităţilor publice locale şi a autonomiei de decizie asupra lor Consolidarea managementului financiar la nivelul autorităţilor publice locale cu garantarea disciplinei financiare, creşterea transparenţei şi participării publice Cheltuielile pentru investiţii capitale sînt integrate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi se află în corelaţie cu strategiile sectoriale de cheltuieli Există cadrul normativ și metodologic care conţine criterii clare de evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii capitale Cadrul de reglementare a managementului investiţiilor capitale necesită a fi îmbunătăţit: ciclul proiectelor, procesele de evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii Capacităţile existente reprezintă o constrîngere pentru consolidarea sistemului de planificare şi management al investiţiilor capitale Extinderea pentru toate proiectele de investiții capitale a prevederilor Regulamentului cu privire la proiectele de investiții capitale publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013, în ceea ce privește fundamentarea oportunității și cost-eficienței proiectelor angajate Dezvoltarea capacităţilor Ministerului Finanţelor şi a autorităţilor publice în monitorizarea, evaluarea şi raportarea impactului în urma implementării proiectelor de investiţii capitale Îmbunătățirea instrumentelor de analiză a costurilor pe termen lung a investițiilor Instituţiile responsabile de componenta 2: în prima propoziție, textul „contabilitate bugetară și raportare, precum și contabilitate financiară și de raportare” se substituie cu textul „raportare privind executarea bugetului, contabilitate și raportare financiară”; „Îmbunătățirea cadrului normativ referitor la modul de executare a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor entităților nonbugetare prin contul unic trezorerial.”; la litera b), după alineatul doi se completează cu un alineat cu următorul cuprins: „Îmbunătățirea prognozelor și gestionării lichidităților prin Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice.”; „Elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru sectorul public pe bazaStandardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public.”; se completează la final cu un alineat cu următorul cuprins: „Îmbunătățirea raportării financiare prin integrarea sistemului informațional de evidență contabilă al entităților bugetare cu Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice.”; secțiunea se completează culitera e) cu următorul cuprins: Consolidarea sistemului trezorerial al Ministerului Finanțelor prin optimizarea structurii acestuia. Modernizarea deservirii autorităților/instituțiilor publice prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.”; tabelul din secțiunea 5.3.2 va avea următorul cuprins: pe termen mediu Controlul executării cheltuielilor prin sistemul trezorerial este transparent Existenţa Sistemului informaţional de gestionare a finanțelor publice acoperă toate operaţiunile trezoreriale, fiind implementate proceduri adecvate de autorizare şi control al cheltuielilor la nivelul Trezoreriei de Stat şi trezoreriilor regionale Înregistrarea respectivă asigură reducerea volumului alocaţiilor libere corespunzător volumului de angajamente asumate Controalele interne ex-ante din cadrul autorităţilor bugetare asigură ca fiecare tranzacţie cu implicaţii financiare să fie autorizată prin două semnături: semnătura conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial asigură respectarea regulilor unice pentru toate bugetele Autorităţile bugetare nu au obligaţia să înregistreze angajamentele fără contract Nu există sistem de tehnologii informaţionale centralizat pentru procesarea plăţilor salariale. Nu este o legătură în mod direct dintre datele despre angajaţi şi datele de salarizare Există necesitatea de a ajusta și perfecționa Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial, precum și de a instrui utilizatorii pentru a evita tratările diferite și a fi pe înțelesul acestora Există necesitatea unor reglementări normative referitoare la asigurarea monitoringului financiar al activității entităților publice la autogestiune Modificarea cadrului legal de executare a bugetului pentru a fi aliniat cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 Testarea şi introducerea metodologiei noi de executare a bugetului pentru implementarea noului Sistem informaţional de gestionare a finanțelor publice Sporirea capacităţilor Trezoreriei de Stat şi trezoreriilor regionale pentru a permite utilizarea deplină a noului Sistem informaţional de gestionare a finanțelor publice în procesul de executare a bugetului Organizarea instruirilor pentru funcţionarii autorităţilor bugetare în scopul utilizării Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice Gestionarea prin contul unic trezorerial a resurselor bugetare primite de către autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat, societățile pe acțiuni și alte instituții publice, ale căror fondatori sînt autoritățile publice centrale și locale Implementarea deplină a legislaţiei noi privind executarea bugetară Dezvoltarea continuă a Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice și oferirea rapoartelor în regim on-line Fluxul de numerar este prognozat şi monitorizat Prognozele generalizate săptămînal sînt actualizate zilnic Contul unic trezorerial deschis în Banca Naţională este în totalitate operaţional Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice existent previne, în mare parte, antrenarea angajamentelor fără alocaţii bugetare disponibile. Deşi nu este un sistem complet de management al angajamentelor, acesta este eficace în prevenirea supracheltuielilor Prognozele fluxului de mijloace băneşti nu sînt întotdeauna exacte din cauza decalajelor de mijloace băneşti provocate de circumstanţe fiscale nefavorabile Deşi contul unic trezorerial este în totalitate funcţional, implementarea unor proiecte finanţate din surse externe are loc prin băncile comerciale Înregistrarea contractelor de către trezoreriile regionale nu are efectul de a rezerva resursele pentru o dată anumită Odată cu implementarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice, se vor îmbunătăţi capacităţile de prognozare şi monitorizare a fluxului de numerar prin înregistrarea şi monitorizarea angajamentelor Asigurarea dezvoltării unui modul al angajamentelor ca parte componentă a Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice Pregătirea şi prezentarea lunară de către autoritățile publice centrale și proiectele finanțate din surse externe a prognozelor privind plățile majore ce urmează a fi solicitate din buget pentru achitarea angajamentelor Includerea tuturor surselor de finanţare din partea donatorilor în sistemul trezorerial Dezvoltarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice prin elaborarea graficului de plăți al angajamentelor, în vederea îmbunătățirii prognozării și monitorizării lichidităților Bugetele, începînd cu anul 2016, se execută după aceeaşi clasificaţie aplicată la planificare, bazată pe Standardele statisticii guvernamentale GFS 2001 Lunar, semianual şi anual Ministerul Finanţelor elaborează rapoarte consolidate privind executarea bugetului public naţional, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală care se publică pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor Rapoartele privind executarea bugetelor sînt elaborate periodic, în termenele stabilite, şi de o calitate corespunzătoare Rapoartele lunare privind executarea bugetului sînt cumulative şi conţin atît volumul anual planificat, cît şi perioada de gestiune, volumul executat, devierile în mărime absolută şi procentuală Rapoartele sînt generate în formă agregată, precum şi în mod detaliat pe nivele de clasificaţie organizaţională, economică şi funcţională Rapoartele privind executarea bugetului de stat şi bugetelor locale sînt generate de Sistemul informaţional de gestionare a finanțelor publice Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se prezintă lunar de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină Evidenţa contabilă privind executarea bugetară este păstrată în trezoreriile regionale, care zilnic pregătesc extrase din cont şi rapoarte lunare pe executare pentru fiecare autoritate bugetară Stocul de arierate este scăzut şi există un sistem de monitorizare adecvat (CPRF2011, IP-4). Rapoartele privind executarea bugetelor, generate de Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice existent, nu includ date despre rata de executare a bugetului pentru perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele comparative din anul precedent sînt completate manual Rapoartele privind executarea bugetelor nu includ informaţii despre angajamente Există necesitatea de a îmbunătăți Raportul semianual și anual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia Există necesitatea de a elabora Raportul privind executarea bugetului pentru cetățeni, ca urmare a elaborării bugetului pentru cetățeni Este necesară monitorizarea și îmbunătățirea raportării datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) Testarea şi aplicarea Planului de conturi unificat în conformitate cu Standardele statisticii financiare 2001 pentru executarea bugetară Modificarea structurii rapoartelor privind executarea bugetară pentru a include informaţii despre rata de executare a bugetului pentru perioada corespunzătoare a anului precedent Introducerea raportării angajamentelor Îmbunătățirea raportării datoriei cu termen de achitare expirat (arierate) prin includerea în raport a datei apariției datoriei și a cauzelor formării acesteia Consolidarea răspunderii autorităţilor publice centrale prin delegarea raportării directe către Parlament cu privire la eficiența utilizării banilor în sectorul public și a indicatorilor de performanță din domeniul de responsabilitate Evidenţa contabilă și raportarea financiară în autoritățile/ instituțiile bugetare se ține în baza Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, elaborate în conformitate cu GFS 2001 Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de Ministerul Finanţelor, în linii mari, este în conformitate cu standardele internaţionale de evidenţă contabilă în bază de casă Toate autorităţile/ instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală menţin sisteme de evidenţă contabilă modificată în bază de calcul Instituțiile bugetare elaborează rapoarte financiare trimestriale, semianuale şi anuale, ce includ şi bilanţul contabil, pe care le transmit autorităţilor publice centrale și locale. Acestea din urmă le consolidează şi le prezintă Ministerului Finanţelor Concepția privind dezvoltarea Standardelor Naționale de Contabilitate în sectorul public a fost aprobată în anul 2016 Procedurile naţionale de contabilitate în sectorul public nu sînt în conformitate cu practicile internaţionale La situația din anul 2013 erau utilizate şase planuri de conturi diferite: unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru înregistrarea tranzacţiilor de către Trezoreria de Stat şi trezoreriile regionale; unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru direcţiile finanţe ale unităţilor administrativ-regionale de nivelul al doilea; două pentru evidenţa contabilă modificată pe bază de calcul pentru instituţiile publice şi pentru bugetele de nivelul întîi; două pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină La situația din anul 2017 sînt utilizate trei planuri de conturi diferite: unul pentru evidența contabilă în baza contabilității pe angajamente în autoritățile/instituțiile bugetare, precum și pentru executarea de casă a mijloacelor bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial în baza contabilității de casă; unul pentru evidența contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale; unul pentru evidența contabilă pe bază de calcul pentru Compania Naţională de Asigurări în Medicină Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de Ministerul Finanţelor, nu include toate informaţiile specifice Rapoartele financiare anuale, inclusiv bilanţul contabil, prezentate de autorităţile bugetare Ministerului Finanţelor nu sînt consolidate şi nici publicate de către Ministerul Finanţelor Testarea şi aplicarea Planului de conturi unificat, în conformitate cu standardele statisticii financiare 2001, pentru evidenţa contabilă financiară, odată cu implementarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice Testarea Normelor metodologice privind aplicarea Planului de conturi contabile, evidenţa contabilă şi raportarea financiară, odată cu implementarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice Elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru sectorul public pe baza Standardelor Internaționale de Contabilitate Realizarea Planului de acțiuni pentru implementarea Concepției privind dezvoltarea Standardelor Naționale de Contabilitate în sectorul public Dezvoltarea continuă a capacităţii profesionale şi instituţionale necesare pentru îmbunătățirea raportării financiare și ținerii contabilității, precum şi implementarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru sectorul public pe baza Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public Crearea condițiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de economie şi finanţe pentru entitățile publice Crearea şi punerea în aplicare a unui sistem solid de instruire şi dezvoltare profesională continuă a specialiştilor în economie şi finanţe Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de certificare profesională a specialiştilor în finanţe şi economie Utilizarea Sistemului informațional de evidență contabilă în autoritățile/instituțiile bugetare Asigurarea publicării rapoartelor financiare consolidate pentru guvernul central Elaborarea şi implementarea standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public în conformitate cu practicile internaţionale Integrarea Sistemului informațional de evidență contabilă în autoritățile/ instituțiile bugetare cu Sistemul informațional de gestionare a finanțelor publice În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 696 din 30 august 2017 „Cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor”, a fost optimizată structura sistemului trezorerial al Ministerului Finanțelor prin formarea a 5 trezorerii regionale Îmbunătățirea şi modernizarea managementului Trezoreriei. Dezvoltarea continuă a deservirii autorităților/instituțiilor publice la distanță Implementarea începînd cu 1 ianuarie 2018 a ordinului ministrului finanțelor „Cu privire la stabilirea razelor de deservire pentru trezoreriile regionale ale Ministerului Finanțelor” Extinderea deservirii la distanță a autorităților/ instituțiilor publice în prima propoziție, textul „(PIFC în terminologia EU), inspecție financiară și investigații de anchetă privind fraudele comise” se substituie cu textul „ , precum și inspecție financiară”; în propoziția a doua, textul „creșterea eficienței și controlul asupra cheltuielilor” se substituie cu textul „utilizarea economăși eficientă a fondurilor publice, precum și la sporirea răspunderii manageriale”; Crearea condițiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de audit intern pentru entitățile publice. Elaborarea unui mecanism modern de instruire și dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni.”; înainte de alineatul patruse introduc două alineate cu următorul cuprins: „Promovarea răspunderii manageriale și emiterii unei declarații calitative privind buna guvernare. Întreprinderea, de către manageri, a acţiunilor imediate ca urmare a recomandărilor de audit intern.”; în alineatul patru, textul „finanțe și economie”se substituie cu textul „economie și finanțe”; în alineatul cinci, textul „Entitățile publice implementează/dezvoltă sisteme de management financiar şi control” se substituie cu textul „Implementarea sistemelor de management financiar şi control, adaptate entităților publice,”; „Elaborarea unui mecanism de planificare a performanțelor bazate pe riscuri pentru entitățile publice.”; „Alinierea standardelor şi procedurilor de audit intern şi management financiar şi control la standardele internaționale.”; „Crearea unui mecanism de diseminare a bunelor practici în domeniul auditului intern și managementului financiar și controlului. Consolidarea activității Consiliului controlului financiar public intern.”; subsecţiunea „Inspecția financiară și investigarea fraudelor” va avea următorul cuprins: „b) Inspecţia financiară Efectuarea inspectărilor financiare de conformitate a executării bugetului, în baza analizei riscurilor. Alinierea procedurilor și metodelor de inspectare financiară la bunele practici. Fortificarea capacităților de investigare financiară, ulterior transferării responsabilităților către sistemul judiciar.”; tabelul din secțiunea 5.4.2 va avea următorul cuprins: pe termen mediu Legea nr. 229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern este în vigoare din luna noiembrie 2011 Există un Program de dezvoltare a controlului financiar public intern. În cadrul Ministerului Finanţelor există o unitate centrală de armonizare Responsabilităţile acesteia includ dezvoltarea cadrului legislativ, a metodologiei pentru controlul financiar public intern, monitorizarea unităţilor de audit intern desconcentrate, instruirea şi certificarea Regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare a fost aprobat în anul 2015 Unităţile de audit intern au fost instituite în cadrul autorităţilor publice centrale. În total au fost numiţi 103 auditori interni în anul 2013; 136 auditori interni activează în anul 2017 în cele 96 unități de audit intern Cadrul metodologic al managementului financiar şi controlului include: - Standardele naţionale de control intern în sectorul public și Manualul de management financiar și control; - Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control, şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare Cadrul metodologic al auditului intern include: - Standardele naţionale de audit intern; - Codul etic al auditorului intern; - Regulamentul privind raportarea activităţii de audit intern în sectorul public; - Regulamentul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public Raportul anual al activității de audit intern se prezintă conducerii entităţii, Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi Evaluarea efectuată de către Ministerul Finanţelor privind activitatea pe parcursul anului 2011 a scos la iveală faptul că din 38 unităţi de audit intern (52 fiind numărul de unităţi de audit intern, dintre care 14 nu aveau angajaţi), 24 erau funcţionale, activînd în conformitate cu standardele În anul 2013 existau 7 unităţi de audit intern instituite la nivel local, în anul 2017 – 25 unități. Majoritatea unităţilor de audit intern au un număr insuficient de angajaţi și sînt prea mici pentru a asigura o calitate suficientă a activității. Deşi Legea privind controlul financiar public intern prevede realizarea auditului de sistem, a auditului de conformitate, a auditului financiar, a auditului de performanţă şi a auditului sistemelor tehnologiilor informaţionale, în practică, majoritatea misiunilor de audit efectuate pînă în prezent sînt de conformitate Înţelegere conceptuală limitată a esenţei auditului intern şi rolul auditorului intern de către management, precum şi de auditorii interni Capacităţi limitate pentru evaluarea riscurilor Capacităţi şi deprinderi limitate pentru implementarea managementului financiar şi controlului în conformitate cu standardele şi cadrul legislativ național Revizuirea rolului, atribuțiilor și componenței Consiliului controlului financiar public intern Consolidarea impactului si vizibilității Consiliului controlului financiar public intern Fortificarea capacităţilor autorităţilor bugetare pentru implementarea sistemului de management financiar și control Elaborarea ghidului metodologic şi de proceduri pentru a facilita implementarea cadrului de reglementare aferent managementului financiar și controlului Elaborarea unui mecanism de planificare, bazat de obiective și riscuri asociate acestora, precum și punerea în aplicare a acestuia de către manageri Revizuirea sistemului curent de autoevaluare, raportare a managementului financiar și controlului, precum şi de emitere a declaraţiei privind buna guvernare Consolidarea funcției de audit intern în cadrul ministerelor și clarificarea ariei de aplicabilitate Crearea condițiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de audit intern pentru entitățile publice Identificarea și punerea în aplicare a unui sistem modern de instruire şi dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni. Perfecționarea actualului sistem de certificare profesională a auditorilor interni Management financiar conform principiilor de bună guvernare. Mediul de control favorabil pentru promovarea unei culturi de control adecvate Managementul eficace al riscurilor Activităţi de control eficiente Informaţii de calitate produse şi sisteme de comunicare eficiente instituite Mecanisme solide de monitorizare şi evaluare Sistem funcțional modern de evaluare şi raportare a managementului financiar și controlului, precum şi de emitere a declaraţiei privind buna guvernare Implementarea auditului de sistem şi a auditului de performanţă Elaborarea mecanismelor pentru dezvoltarea profesională continuă a auditorilor interni Dezvoltarea mecanismelor de certificare a auditorilor interni conform bunelor practici Stabilirea mecanismelor de asigurare a calității și integrarea acestora în auditul intern în corespundere cu standardele internaționale Reorganizarea Serviciului de control financiar şi revizie din subordinea Ministerului Finanţelor în Inspecţia financiară Activitatea de inspectare, conform structurii aparatului central, este organizată pe domenii de activitate Inspectările financiare se focalizează pe entităţi cu domenii de gestionare a finanţelor publice şi a patrimoniului public cu grad sporit de risc, prin efectuarea inspectărilor tematice, ţinîndu-se cont şi de alte forme de control intern şi extern Un aspect al activităţii de inspectare este identificarea oportună a eventualelor neregularităţi şi fraude semnalate prin intermediul petiţiilor şi altor solicitări şi asigurarea caracterului operativ şi inopinat al inspectărilor în scopul prevenirii delapidărilor bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti Examinare tergiversată a materialelor de inspectare şi neaplicarea de către organele de drept a măsurilor privind repararea prejudiciului cauzat statului Inspecția financiară efectuată la solicitarea sistemului judiciar nu este suficientă pentru necesitățile instanțelor Aria de aplicare a Inspecției financiare este prea extinsă în sectorul privat Clarificarea rolului și atribuțiilor Inspecției financiare conform recomandărilor partenerilor de dezvoltare și bunelor practici Amendamentele necesare ale cadrului legislativ adoptate Consolidarea capacității de investigare financiară ulterior transferării responsabilităților către sistemul judiciar Elaborarea unui nou plan de dezvoltare strategică a Inspecţiei financiare Aprofundarea cunoştinţelor specifice activităţii de inspectare Modernizarea procedurilor, practicilor şi metodelor de inspectare financiară Îmbunătăţirea comunicării externe pentru a asigura tragerea la răspundere a persoanelor responsabile Audit intern la nivel de Guvern instituit Inspecția financiară își desfășoară noul mandat într-o manieră adecvată Ajustarea cadrului normativ privind controlul financiar Inspecţia financiară activează în temeiul Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi al Hotărîrii Guvernului nr.1026 din 2 noiembrie 2010 „Privind organizarea activității de inspectare financiară” Pagina web a Inspecţiei financiare creată Ministerul Finanţelor; Inspecţia Financiară”; e) subcapitolul 5.5.: secțiunea 5.5.1. punctul 1): litera a) se completează în final cu un alineat cu următorul cuprins: „Îmbunătățirea legislației fiscale și dezvoltarea sistemului fiscal autohton pe baza standardelor UE și internaționale, inclusiv pregătirea pentru ajustarea treptată la directivele UE.”; tabelul din secțiunea 5.5.2 va avea următorul cuprins: pe termen mediu Domeniul instituţional Organul fiscal a trecut prin proces conceptual de restructurare, care a contribuit la eficientizarea activității; majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane; standardizarea serviciilor oferite contribuabililor, precum și concentrarea eforturilor instituționale asupra domeniilor cu risc sporit de conformare fiscală Executarea corectă și deplină a tuturor atribuțiilor funcționale prin divizarea optimă a obligațiilor și responsabilităților din cadrul organului fiscal Consolidarea performanței instituționale prin excluderea din atribuțiile organului fiscal a activităților non-fiscale administrate actualmente de către organul fiscal Descrierea şi revizuirea continuă a proceselor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv a celor corelate cu contribuabilii Modificarea legislației prin excluderea din atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat a activităților Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi achitare a obligaţiilor fiscale Crearea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea structurii unificate a Serviciului Fiscal de Stat Conformarea voluntară şi deservirea contribuabililor Informaţiile pentru contribuabili sînt accesibile în mass-media, pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat Serviciul Fiscal de Stat organizează campanii cu caracter informativ privind modificările legislative şi normative în domeniul fiscal Serviciul Fiscal de Stat a realizat progrese în implementarea sistemului de management al riscurilor de conformare fiscală Îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor oferite contribuabililor în vederea promovării conformării benevole la achitarea impozitelor şi taxelor Îmbunătăţirea şi actualizarea continuă a informaţiilor disponibile pe pagina oficială Dezvoltarea continuă a strategiei generale de conformare a contribuabililor Consolidarea capacităţilor de administrare şi de deservire a contribuabililor mari (persoane fizice şi juridice) Elaborarea şi implementarea programelor anuale de conformare fiscală Îmbunătăţirea procesului de administrare a contribuabililor mari prin elaborarea şi implementarea programelor de conformare Implementarea Strategiei de comunicare a Serviciului Fiscal de Stat Îmbunătăţirea şi extinderea domeniului de aplicare a serviciilor electronice prestate contribuabililor, inclusiv serviciilor Sporirea nivelului de satisfacţie a contribuabililor cu referire la serviciile prestate de Serviciul Fiscal de Stat Sporirea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor la prevederile legislaţiei fiscale Majorarea pînă la 70% a ponderii declaraţiilor electronice în totalul rapoartelor fiscale prezentate Sistemul de management al riscurilor a fost implementat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat Planificarea controalelor este realizată centralizat Serviciul Fiscal de Stat utilizează criterii de risc bine diferite pentru identificarea noilor criterii de risc Activităţile Serviciului Fiscal de Stat în scopul contracarării activităţii întreprinderilor care desfăşoară pseudoactivitate Implementarea noilor practici şi metodologii de planificare şi efectuare a controalelor fiscale Creşterea eficienţei controalelor fiscale asigurată prin îmbunătăţirea proceselor de control fiscal Revizuirea şi actualizarea continuă a criteriilor de risc facilitînd selectarea mai eficientă a grupurilor de contribuabili, care prezintă un risc sporit de evaziune fiscală Automatizarea proceselor aferente activităţii de control fiscal Elaborarea planurilor de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale prin consolidarea capacităţilor de investigare a fraudelor şi dezvoltarea sistemului de identificare a riscurilor de evaziune fiscală Ridicarea profesionalismului angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat prin instruire diversificată şi continuă Actualizarea continuă a Manualului de control fiscal Sporirea rezultatelor controalelor prin standardizarea procesului de efectuare a controalelor fiscale. Reducerea economiei tenebre prin îmbunătăţirea modulului de management al riscurilor de conformare Managementul arieratelor Ca urmare a reorganizării organului fiscal, funcţia de gestionare a fost concentrată la nivel regional Descrierea şi standardizarea proceselor şi procedurilor de gestionare a arieratelor Dezvoltarea unui sistem eficient de gestionare a restanțelor Elaborarea manualului operaţional în partea ce ţine de managementul arieratelor Standardizarea şi îmbunătăţirea procesului de executare silită Îmbunătăţirea proceselor şi procedurilor de gestionare a restanţelor în scopul diminuării acestora Legislaţia vamală defineşte drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile agenţilor economici implicaţi în activitatea vamală Legislaţia vamală oferă competenţe clare pentru supraveghere şi controlul vamal, precum şi sancţiuni pentru neconformare Codul Vamal a fost modificat și completat cu conceptul de gestionare a riscurilor și cu prevederi de aliniere a cadrului național la cerințele Tarifului Vamal Integrat al UE (TARIC) Agenţii economici sînt identificaţi prin numărul de identificare a agentului economic în scopul procedurilor vamale şi plăţilor vamale. Schimbul de informaţie privind plăţile vamale are loc între sistemul informaţional vamal, Trezoreria de Stat, precum şi cu BC „Moldova-Agroindbank” SA prin Serviciul guvernamental de plăți electronice Plăţile vamale sînt efectuate efectuate prin intermediul contului unic trezorerial Reconcilierea veniturilor între Serviciul Vamal şi Trezoreria de Stat se efectuează zilnic, lunar şi anual la nivel central Serviciul Vamal a dezvoltat parametrii de selectivitate şi profilurile de risc care acoperă toate regimurile vamale Auditul Planul pentru efectuarea auditului post-vămuire este elaborat cu 3 luni în prealabil şi aprobat de conducerea Serviciului Vamal Planul specifică verificarea totală pe o anumită perioadă de timp, sau controlul tematic şi identifică neregulile posibile, cu estimarea efectului economic Serviciul Vamal dispune de capacităţi de implementare a noului sistem informaţional computerizat de tranzit Agenda de reformă vamală se concentrează asupra: îmbunătățirii transparenței şi comunicării, astfel încît să se îmbunătățească dialogul instituțional cu sectorul privat. Stabilirea procedurilor vamale simplificate pentru agenții economici de încredere şi sporirea controlului vamal pentru agenţii economici neconformi este o prioritate Sînt organizate operaţiuni ale echipelor mobile pe întreg teritoriul. Sînt implementate acordurile privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală Sînt semnate memorandumuri de înţelegere cu mediul de afaceri Autorităţile Republicii Moldova şi autorităţile vamale din România au semnat un acord care reglementează colaborarea la punctele de trecere a frontierei şi schimbul de informaţii vamale Un sistem de schimb de date vamale prealabile cu Serviciul Vamal din Ucraina este operaţional Operaţiunile Serviciului Vamal sînt stabilite într-un cadru juridic preponderent transparent, iar informaţiile relevante sînt disponibile pentru agenţii economici şi contribuabili în mass-media şi în alte surse Serviciul Vamal organizează campanii cu caracter informativ cu subiecte selectate privind legislaţia nouă sau modificată, privind procedurile modificate şi alte subiecte de interes şi importanţă generală. Publicaţia „VAMA” oferă informaţii cu privire la actualizarea legislaţiei formalităţilor şi procedurilor. Codul vamal încorporează dispoziţiile şi procedurile de depunere a contestaţiei, care la primul nivel sînt examinate de către autoritatea vamală, iar în caz de dezacord – în instanţele judecătoreşti Decizia nr.4 (decembrie 2010) a Curţii Supreme de Justiţie oferă claritate în procesul de aplicare a legislaţiei vamale în ceea ce privește procedurile administrative Implementarea legislaţiei revizuite care reglementează controlul post-vămuire Procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei vamale noi trebuie să fie îmbunătăţit şi accelerat Elaborarea şi promovarea noului Cod vamal, racordat la prevederile legislației Uniunii Europene Reconcilierea estimării obligaţiei pentru a îmbunătăţi prognoza veniturilor şi a managementului fluxului de mijloace băneşti pe termen scurt Este necesară elaborarea parametrilor şi profilurilor de selectivitate în scopul selectării agenţilor economici pentru audit post-vămuire şi regimul de tranzit Este necesară dezvoltarea unui sistem bazat pe analiza riscului de selectare a agenţilor economici pentru audit post-vămuire Implementarea unui program bazat pe sistemul „trader-centric” pentru controlul post-vămuire Implementarea planului pentru introducerea noului sistem informaţional computerizat de tranzit trebuie accelerat Sporirea implicării societăţii civile şi a comunităţii de afaceri în procesul de adoptare a deciziilor Introducerea procedurilor simplificate pentru un procent mai mare de agenţi economici care se conformează cerințelor Există necesitatea de a prelungi proiectul-pilot de recunoaștere a statutului de operator economic autorizat (AEO) Republica Moldova –Uniunea Europeană Ajustarea conceptului general privind aplicarea legii pentru Serviciul Vamal Cadrul legal ar trebui revizuit pentru a asigura competenţe corespunzătoare Serviciului Vamal Sporirea nivelului de informare a cetăţenilor şi agenţilor economici despre reglementările vamale Armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea a UE prin adoptarea noului Cod vamal și revizuirea actelor normative Implementarea procedurilor electronice simplificate vamale în conformitate cu normele UE. Simplificarea procedurilor vamale pentru a reduce costurile şi termenul de vămuire Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor care încorporează selectivitatea controalelor vamale în conformitate cu normele UE Îmbunătăţirea accesului la informaţii pentru agenţii economici Dezvoltarea mecanismului de recunoaștere mutuală a statutului de operator economic autorizat (AEO – authorized economic operator) Implementarea eficientă a Programului de promovare a conformării voluntare cu legislaţia Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile vamale Continuarea implementării tehnicilor şi instrumentelor moderne pentru determinarea valorii în vamă Facilitarea comerțului legitim și susținerea competitivității Modernizarea infrastructurii și logisticii birourilor și posturilor vamale Dezvoltarea și modernizarea organizațională a organelor vamale Dezvoltarea și modernizarea sistemelor informaționale vamale: sistemul informațional integrat vamal „ASYCUDA World” și sistemul informațional „Frontiera” Implementarea noului sistem computerizat de tranzit „NCTS” (New Computerised Transit System) Ministerul Finanţelor; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal”; f) în subcapitolul 5.6., tabelul din secțiunea 5.6.2 va avea următorul cuprins: pe termen mediu Transparenţa, completitudinea şi concurenţa în cadrul legislativ şi normativ Sistemul de achiziții publice este asigurat de un cadrul legislativ și normativ care asigură doar parțial conformitatea cu noile directive ale UE Ca urmare a controalelor desfășurate de Agenția Achiziții Publice, se aplică sancțiuni pentru încălcarea legislaţiei ce reglementează achiziţiile publice La 14 iulie 2016 Republica Moldova a devenit membru al Acordului privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului Există o instituție (Agenția Națională pentru soluționarea contestațiilor) și un mecanism care asigură independența și imparțialitatea soluționării contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție publică funcțional din septembrie 2017 Cadrul juridic ar trebui să prevadă toate acţiunile pertinente achiziţiilor publice Este necesar complementarea cadrului de sancţiuni pentru încălcarea cadrului legal în domeniul achizițiilor publice Există necesitatea de a elabora cadrul legal cu privire la achizițiile publice pentru domeniile apărare și utilități publice în conformitate cu directivele UE Alinierea completă a cadrului juridic al achizițiilor publice la Directiva UE din sectorul clasic al achizițiilor publice Completarea Codului contravențional al Republicii Moldova prin includerea noilor sancţiuni pentru nerespectarea cadrului legal în domeniul achizițiilor publice Crearea cadrului juridic conform Directivei UE din sectorul utilităților publice Crearea cadrului legal cu privire la achizițiile publice în domeniul apărării conform directivei UE Există un sistem cu metode de achiziţii care asigură o concurenţă deschisă, folosit într-o măsură satisfăcătoare Se atestă o insuficiență a personalului calificat în domeniul achizițiilor publice în cadrul autorităților și instituțiilor publice O atenţie deosebită trebuie acordată limitării practicii prin divizarea artificială a contractelor pentru a evita metodele competitive de achiziţii publice Gradul de transparență la desfășurarea procedurilor de achiziții publice are o încredere scăzută din partea mediului de afaceri Este necesar de a oferi asistență profesională persoanelor cu responsabilități în achiziții publice din cadrul autorităților/ instituțiilor publice și operatorilor economici Testarea noului Sistem de achiziții publice electronice Crearea și punerea în aplicare a unui sistem solid de instruire şi dezvoltare profesională continuă a specialiștilor în domeniul achiziţiilor publice Implementarea noului sistem de achiziții publice electronice Minimum 80 % din procedurile de achiziții desfășurate de autoritățile contractante efectuate prin intermediul noului sistem de achiziții publice electronice Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de certificare profesională a specialiştilor în domeniul achiziţiilor publice Accesul publicului la informaţii cu privire la achiziţiile publice Există mijloace adecvate prin care informaţiile cu privire la procedurile de achiziţii publice sînt făcute publice Există un sistem de colectare a datelor pentru contractele de achiziţii publice încheiate Este necesar de a perfecționa mecanismul de colectare și analiză a informațiilor cu privire la achizițiile publice și de a asigura accesul publicului la aceste informații Elaborarea unei componente e-statistică în cadrul Sistemului de achiziții publice electronice Sporirea gradului de transparență a informațiilor cu privire la procedurile de achiziții publice g) subcapitolul 5.7.: în titlu, cuvintele „Informațional de Management Financiar” se substituie cu textul „Gestionare a Finanțelor Publice”; cuvintele „noului Sistem Informațional de Management Financiar” se substituie cu textul „ și dezvoltarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice”; cuvintele „Management Financiar” se substituie cu textul „Gestionare a Finanțelor Publice” „b) Implementarea și dezvoltarea Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice”; la alineatul întîi, cuvintele „Management Financiar” se substituie cu textul „Gestionare a Finanțelor Publice”; „Asigurarea interoperabilității Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice cu alte sisteme informaționale și asimilarea serviciilor electronice și platformele digitale ale Guvernului (M-Connect, M-Pay, M-Cloud).”; pe termen mediu Sistemul informaţional existent oferă automatizarea proceselor de elaborare şi executare a bugetului, colectarea rapoartelor financiare Gestionarea datoriei de stat este asigurată de către Sistemul Informațional DMFAS 6.0 Sistemul informaţional existent este conectat la Sistemul automatizat de plăţi interbancare al Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi la alte sisteme informaţionale şi asigură interfaţa cu administratorii de venituri Utilizatorii Sistemului informaţional existent sînt Ministerul Finanţelor, autoritățile/instituțiile bugetare și instituțiile publice care se deservesc prin contul unic trezorerial Instituţiile bugetare comunică cu Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice prin interfața web Menţinerea sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice Necesită dezvoltare instrumentele de analiză şi raportare în timp real Necesitatea de ajustare continuă a sistemului de evidenţă contabilă în conformitate cu planul de conturi şi clasificaţia bugetară Menţinerea sistemului informaţional existent funcţional, extinderea funcţionalităţilor la necesităţile utilizatorilor Ajustarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice în conformitate cu modificările la planul de conturi şi clasificaţia bugetară Menținerea Sistemului Informațional DMFAS 6.0. Modernizarea continuă a hardware-ului şi echipamentului de reţea Participarea la iniţiativa Guvernului de consolidare a sistemelor informaţionale (Digital Moldova 2020) Asigurarea interoperabilității Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice cu alte sisteme informaționale ale Guvernului Dezvoltarea și implementarea instrumentelor de analiză și raportare în timp real Implementarea și dezvoltarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice A fost elaborat conceptul noului Sistem Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice, inclusiv o evaluare instituţională şi organizaţională Pe parcursul anilor 2015-2016 au fost implementate toate modulele Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice, care asigură procesul de planificare, aprobare, executare și raportare în conformitate cu noua clasificare bugetară și noul plan de conturi A fost implementată o Cameră de servere modernă care corespunde standardelor internaţionale A fost creată o infrastructură de telecomunicaţii proprie Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice include modulele de elaborare şi aprobare a bugetului, managementul alocaţiilor, managementul angajamentelor, managementul plăţilor şi încasărilor, managementul fluxului de numerar, contabilitatea şi rapoarte financiare, instrumente de stocare a datelor, inclusiv de construire a rapoartelor analitice, diferitor dinamici etc. Utilizatorii Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice sînt Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale şi direcţiile financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea; unităţile autorităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi, instituţiile publice. Centrul de apel, care asigură suportul utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice, a fost creat în anii 2015-2016 Necesită îmbunătățire nivelul de asigurare cu tehnică de calcul și mijloace de transport de date a autorităților/ instituţiilor bugetare pentru utilizarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice Necesitatea de formare a personalului Ministerului Finanţelor şi a personalului implicat în managementul financiar din cadrul autorităților/ instituțiilor bugetare Sistemul Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice necesită a fi dezvoltat pentru ca să ofere sprijin pentru analize necesare utilizatorilor abilitați cu funcții de monitorizare, control și audit şi interfaţa cu software-ul utilizat de către autoritățile /instituţiile bugetare Diferite sisteme informaţional de evidenţă contabilă utilizate de autoritățile/instituțiile bugetare Dezvoltarea continuă a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice în cadrul Ministerului Finanţelor/ autorităților/ instituțiilor bugetare Consolidarea capacității Centrului de apel, care asigură suportul utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice și a Sistemului informațional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/ instituții bugetare Determinarea necesităţilor de formare şi efectuare a instruirii personalului Ministerului Finanţelor, autorităților/ instituțiilor bugetare și instituțiilor publice care se deservesc prin contul unic trezorerial în domeniul utilizării Lărgirea numărului autorităților/instituțiilor bugetare care țin evidența contabilă în Sistemul informațional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/ instituții bugetare Perfecționarea și dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice Instruirea continuă a utilizatorilor Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice Integrarea Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanțelor Publice cu sistemul electronic de achiziţii publice Asimilarea serviciilor electronice și platformelor digitale ale Guvernului Implementarea serviciilor informaționale de ținere a evidenței contabile a autorităților/ instituțiilor bugetare pe platforma comună a Guvernului Ministerul Finanţelor; Întreprinderea de Stat „Fintehinform”; după alineatul doi se completează cu un alineat cu următorul cuprins: „Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind sistemul bazat pe indicatori anuali de rezultat. Anual se va elabora un plan de acțiuni care va include măsurile de reformă preconizate, acțiunile de implementare, instituțiile responsabile, termenele de realizare, costurile și sursele de finanțare estimate pe acțiunile preconizate și indicatorii de rezultat respectivi.”; la alineatul opt, ultima propoziție va avea următorul cuprins: „La începutul fiecărui an, Ministerul Finanțelor va asigura publicarea pe pagina sa oficială a raportului anual de realizare a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei.”; „Anexa nr. 1 la Strategia de dezvoltare
rezumativ al evaluării cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare
Activitățile Inspecției financiare sînt prea largi. Inspecția financiară trebuie să se concentreze doar pe conformitate
Inspecția financiară trebuie să primească o sarcină suplimentară, audit intern pentru întregul Guvern, ce oferă asigurare ministrului Finanțelor că sistemele aflate în responsabilitatea sa funcționează conform destinației și contribuie la construirea unor sisteme mai solide de management al finanțelor publice
Simpla existență a atribuțiilor pe care entitatea le are în prezent nu facilitează dezvoltarea adecvată a răspunderii manageriale
Inspecția financiară trebuie să aibă doar competența de a propune sancțiuni și recomandări pentru îmbunătățirea sistemului (inclusiv pentru auditul intern)
Inspecția financiară reorganizată și suplinită corespunzător cu personal
Personal instruit în aplicarea metodologiei auditului intern
non-fiscale administrate actualmente de către Serviciul Fiscal de Stat
e-declarare, e-plăţi
M-Pay. Agenţii economici sînt obligaţi să indice numărul de identificare pe toate documentele comerciale
post-vămuire este operaţional.
(M-Connect, M-Pay, M-Cloud)
Total cheltuieli real efectuate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat Structura cheltuielilor real efectuate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat B. PROBLEME-CHEIE: Complexitatea și transparența Supravegherea riscului fiscal total din partea altor unităţi din sectorul public C (i) Bugetarea în baza politicilor Perspectiva multianuală în planificarea fiscală, politica de cheltuieli şi bugetare C (ii) Previzibilitatea şi controlul executării bugetului Eficacitatea măsurilor de înregistrare a contribuabililor şi calcul al impozitelor Previzibilitatea disponibilităţii fondurilor pentru angajamentul cheltuielilor Înregistrarea şi gestionarea soldurilor de mijloace băneşti, datoriilor şi garanţiilor Eficacitatea măsurilor de control intern la efectuarea cheltuielilor nonsalariale C (iii) Contabilitatea, ţinerea evidenţei şi raportarea Disponibilitatea informaţiilor privind resursele primite de unităţile de prestare a serviciilor Calitatea şi oportunitatea rapoartelor cu privire la buget în timpul anului C (iv) Examinarea externă şi auditul Informația financiară oferită de donatori pentru bugetare și raportare asupra asistenței acordate prin programe și proiecte
Codul